Cu catelul la pescuit
Pescuitorii, mari iubitori de natura, si-au luat-o - pe dumneaei, natura - in casa sub forma de acvariu, gradina de flori, voliera cu papagali sau chiar in pat, sub forma de catel...
In dorinta de a imbina placutul cu... placutul, pescuitorul vrea sa se duca la malul apei cu patrupedul credincios, tandru si devotat.
In general, nu se incumeta la asa ceva decat daca este posesor de autovehicul, deci recomandari pentru cum trebuie dus animalu' cu autobuzul, tramvaiul, trenul (botnita, lesa etc) n-am sa fac.
Astfel, il punem in dreapta noastra (in spate nu sta, el trebuie sa vada tot: carute, peisaje, turme de oi sau de... gaini) si plecam la pescuit. Ideal ar fi sa-l putem pune in centuri, dar o lesa legata de tetiera este suficient pentru a-l proteja in cazul unei franari bruste (Doamne fereste de un accident), cu conditia ca animalul sa fie... mare!
Iata ce va recomand:
1. Nu deschide geamul din dreapta: pe-acolo o sa scoata dumnealui capul, o sa latre la cersetori sau spalatori de parbrize, iar in timpul mersului ii vor intra in ochi tot praful si alte mizerii care plutesc in atmosfera; nici chestia cu curentul de aer care ii poate afecta urechile nu este poveste - este o sursa sigura de necazuri (o otita nu-i o bucurie).
2. Deschide-l pe cel din stanga; pe-acolo intra aerul (vorbesc pentru masinile "populare", nu cele cu aer conditionat!), iar respiratia proaspata ca briza muntelui a iubitului patruped nu ne va deranja.
3. De ce sa-l tii langa tine si nu pe bancheta din spate? Pentru ca cel mai devotat poate strica ceva; sau, si mai probabil, va avea rau de masina! In fata, nu. Desigur, cu conditia ca atunci cand sta pe locul "mortului" sa fie cuminte si sa nu vrea sa scoata capul pe geamul "tau".
4. Nu dispera, se va plictisi repede si se va aseza undeva, jos... Hai s-o spunem pe cea dreapta: cel mai bine i-ar fi intre scaunele din fata si bancheta, culcat, la umbra si racoare.
5. Oricum, daca este PREA cald, lasa-l acasa; cateii nu se termoregleaza usoar (ei nu transpira ca oamenii, reglandu-si temperatura doar prin gafaitul cu limba scoasa!) iar o supraincalzire a lui nu duce numai la un discomfort nemeritat, ci poate ajunge chiar la deces! Pentru ca un catel care sufera un soc termic, o supraincalzire, nu prea se mai resusciteaza...
6. Bun, sa zicem ca vremea este buna si am ajuns la apa cu partenerul blanos in mare forma. Lasa-l deocamdata in masina, cu geamurile "crapate" (dar nu folositi pentru asta o caramida!), sa nu moara de cald (nu numai la figurat, ci chiar la propriu) si cerceteaza locul: sa nu fie prin preajma caini "salbatici" care sa isi apere teritoriul; sa nu fie un loc fara pic de umbra; sa nu fie in mijlocul balariilor, scaietilor, ciulinilor sau urzicilor; sa nu fie langa mormane de gunoi (sunt mai multe decat peste in apa) - mai ales daca are obiceiul sa "puna botul".
7. In regula, am gasit locul. Acum, pune-i la indemana castronul - plin - cu apa; monteaza-i umbrela, undeva aproape de tine si, atentie!, nu-l lasa sa sara in apa, mai ales daca nu o cunosti! Se poate accidenta (sub apa pot fi obstacole) si, mai rau, va intra in apa de cate ori va considera necesar, direct printre (peste!) lansetele tale intinse cu grija.
Paranteza: am asistat la ziua (ruinata!) de pescuit a unui posesor de catel – un brac cu parul lung; auzeam mereu injuraturile pescuitorului la adresa cainelui... Acesta, vesel nevoie mare, sarea in apa cand i se nazarea si lua – mereu si cu mare bucurie! - in piept TOATE firele din apa, tragand lansetele de pe suporti si enervand... pe toata lumea!
8. Daca sta cumintel la umbra si are castronul cu apa aproape, ziua este salvata pentru amandoi. Cateva precautii sunt necesare: ai grija la insecte - o intepatura de albina (mai ales daca patrupedul inconstient incearca sa o prinda, evident, cu botul!) se poate transforma intr-o mica tragedie; e bine sa nu stea direct pe iarba (sau pe pamant), ci pe o paturica "a lui"; il fereste de furnici si alte ganganii si nu se inteapa in uscaturi, ciulini etc...
- Sefu', te uiti la pluta sau la bambine?
9. Pescuitul. Tine bolul de nada mai la distanta, sa nu-l tenteze.
Paranteza: un pescar englez faimos (asta e semi-cultura, citezi si nu stii pe cine!!!), care a fost in Romania, la Sarulesti, declara unui jurnalist ca el isi "testeaza" boilies (home made, dar nu numai) nu numai prin intermediul propriilor papile gustative, ci si pe cainele lui: daca "fiara" mananca, atunci si crapul... Acum, problema este ca boxerul meu mananca aproape orice, de la corcoduse, pepene si castraveti, pana la boilies...
10. Cand lansezi, fa-o cu (si mai mare) grija: necuvantatorul poate crede ca montura care i se balangane pe la nas este o jucarie si... poti avea o captura de neuitat: propriul caine!; dupa ce ai prins un peste, nu lasa monturile prin iarba (pana pui pestele in juvelnic, daca nu cumva il eliberezi...): dumnealui e curios, vine sa miroasa si poate sfarsi cu un carlig in bot! Intre reprizele de privit la "maimute", bambine, plute sau alti semnalizatori, mai uita-te si la prietenul fara grai, vezi daca e bine, mangaie-l si... completeaza-i apa din castron; daca esti pregatit si vrea si el, poti sa-i dai chiar sa manance.
11. In sfarsit, acasa! Pune pestele pe care nu l-ai eliberat la frigider si ocupa-te... tot de catel: daca are blana mare, scoate-i cu grija si blandete toti ciulinii adunati; piaptana-l sau perie-l cu mare atentie; verifica-i labutele, sa nu aiba printre pernute ramasite de "vegetale" uscate, care sa-l deranjeze.
12. Acum, poti sa-ti dai jos rucsacul din spinare si sa pui lansetele deoparte!
13. Concluzii
Cainele la pescuit poate fi un cosmar sau poate fi ceea ce trebuie - un chibit drag, care nu comenteza cu malitiozitate performantele pescaresti. Singura conditie este ca dumnealui sa fie cat de cat educat (de acasa!) si ascultator. Trebuie insa sa fii constient ca - fiind acolo cu EL - trebuie sa ai atentia bine impartita. Ai grija sa nu-i fie prea cald (sa stea la umbra), sa nu-i fie sete sau foame, sa nu fie intepat de insecte sau atacat de alti caini; ai grija sa nu manance "oarece" de pe jos; in general, ai mare grija de confortul lui.
Paranteza la concluzii (ca sa nu inchei cu 13...)
Pescuiam "match" intr-o buna zi, nu la mare distanta de mal, 10-15 metri, cand dumnealui a binevoit sa se ridice de sub umbrela si sa vina spre mine; fireste, am intors capul, sa vad ce face. Il vad ca se apropie, se apropie si... impinge cu botul linia fina din fata mulinetei! Normal, ii arat "coltii" si il indepartez cu "maraituri". Apoi, vad ca "nu mai am pluta"! O rosioara frumoasa era prinsa in carlig. I-am trecut-o pe raboj, la recorduri, lui Snoopy...
mai 2003 - mai 2004
***